Toga, îmbrăcămintea oficială a cetăţeanului roman, (interzisă străinilor) era o piesă din lână albă (toga candida) tăiată în două semicercuri, ale căror dimensiuni ajungeau până la şase metri. În timp de doliu sau alte nenorociri se purta toga de culoare neagră (toga sordida). Aranjarea ei era destul de complicată şi cerea foarte multă migală.

Magistraţii şi băieţii cetăţenilor romani (până la 17 ani) purtau toga praetexta, toga tivită pe margine cu o bandă de purpură. După ce deveneau majori, tinerii îmbrăcau toga virilă (toga virilis).

Tunica, haină de uz curent, strânsă pe talie cu ajutorul unei cingători (cinctura), era purtată, de obicei, pe sub togă.

Pallium şi paenula (îmbrăcăminte pentru timpul rece) au înlocuit cu timpul toga. […]

Femeile purtau tunică, cu sau fără mâneci, mai largă decât cea a bărbaţilor. Pe deasupra acesteia se punea stola, o cămaşă lungă până la glezne, strânsă pe talie cu o cingătoare. Peste stola se purta o manta simplă (ricinium), sau o haină mai mare (palla). […]

(Adaptat după Manualul de Estetică, clasa a XII-a, Adrian Iorgulescu, Doina Pungă, Gheorghe Stroia)